sâmbătă, 4 ianuarie 2014



  Bucurestii   mai 2007
ZDRU D ADAM
                       
   F A M I L I A     Z D R U    G.  
                  D U M I T R U
    cod   12131.7 - Mita-                                             
    

     I S T O R I C
       In anul 1925  AROMANII (macedoramanii) din GRECIA sunt persecutati  sub diferite forme de statul  GREC, ca sa devina  cetateni greci. Aflandu-se in aceasta situatie destul de dificila,s-a format un grup de aromani reprezentanti din mai multe  localitatati grecesti, ,cum ar fi:   Katerina,Vodena,Verghia,Candrova, Hurupani … in frunte cu Celea,Nacu Zdru si altii .Au  venit in Romania. unde au purtat discutii cu conducerea tarii de atunci. In
vor sa paraseasca Grecia,statul Roman  le lasa usa deschisa sa vina in  ROMANIA si le oferea ca ajutor,10 ha  teren arabil
,2000 mp loc de casa si  materiale de constructii ,pentru construirea unei locuinte.
          De mentionat ca inca de pe vremea Imperiului Otoman.grecii vroiau sa desfiinteze scolile romanesti ,existente si sustinute de statul roman in teritoriul grec,aromanii fiind oblgati sa urmeze  numai scoala greaca.
 Aflandu-se in aceast grea situatie,bunicul  Gheorghe  Zdru  ,care era un fel de haiduc, in sensul ca isi apara etnia, era un om voinic si foarte puternic. El s-a hotarat sa mearga la  Consulatul Turc sa intervina  si in acest scop,si-a incalecat calul si s-a indreptat in acea localitate . De mentionat ca in acea perioada tot tinutul macedoniei care cuprindea tarile de azi,ca:Albania,Serbia,Bulgaria,Grecia etc.Tot tinutul deveniseun pasalac turcesc Turcia in acea vreme , avea deschis consulat  in Grecia.
            Ajungand la Consulatul Turc,la intrare  in consulat, erau doi  soldati  care i-au incrutisat armele si nu-l lasau sa intre . Bunicul foarte infuriat,i-a apucat pe amandoi ,cu mana stanga unul si cu mana drepta pe celalalta,i-a ciocnit cap in cap,apoi i-a indepartat,asvarlidu-i pe jos.  Si a intrat direct in biroul D-lui consul. Acesta foarte  speriat,s-a sculat de pe fotoliu in picioare si l-a intrebat pe bunic,cum a putut sa intre in birou, fara  ca sa fie in prealabil anuntat de oamenii lui. Atunci bunicul l-a rugat sa mearga sa-si vada soldatii.Consulul s-a dus afara si in aceel moment soldatii tocmai se sculau de jos.si isi scuturau vestoanele .Consulul s-a intors in  camera si i-a oferit bunucului scaunul lui de la birou,spunandu-i ca el este cucerit in acest moment si ii sta la dispozitie.
              Bunicul i-a explicat situatia in care se aflau  aromanii, in sensul ca greci  vor sa le desfiiteze scolile si il ruga  sa intervina  in aceasta situatie.Consulul a fost foarte amabil,l-a sprijinit , scolile nu au  fost desfiintate si  l-a rugat pe bunic daca vrea sa fie angajat ca  aghiotant. Bunul i-a multumit pentru aceasta oferta si in final  i-a spus sa nu se supere ca nu poate primi acest post oferit,fiindca el poarta raspunderea de existenta familiilor aromane si ca  nu  le poate parasi.
       In primavara anului 1925 , pleca din Grecia spre  Romania, primul vapor incarcat cu  aromani si  bagajele acestora , si ajunge in orasul Constanta unde se face debarcarea.     
         In primavara anului 1926  familia Zdru G Dumitru se hotareste si se imbarca  si ea in al doile vapor-care a fost si ultimul .Parasind Grecia,lasand acolo o parte din avere .adica ,casa,pamant si alte bunuri materiale.  Debarcarea s-a
facut in orasul Constanta si de aici  cu trenul o parte din familii au fost duse in orasul Pazargic,azi Tolbuchin –Bulgaria-, fiind  cazati provizoriu  in niste case de la periferia orasului ,pana in primavera anului 1927 .
                In acea primavara o parte din aromani ,printre care si familia Zdru D.au fost  repartizati in  comuna Ezibei ,jud. Caliacra, fiind cazati in unele case ramase goale  ,parasite de turci prin schimbul de populatie care s-a facut intre state , conf  tratatului incheiat .
        In aceasta comuna s-a locuit pana in anul 1932,din care, o perioada-pe vremea  cand guverna partidul liberal-, Dumtru Z. a fost ales primar.
         In perioada cat s-a locuit in  comuna Ezibei, numarul membrilor familie s-a marit cu doua personae si anume :Adam (Damus) se naste in 28 septembrie 1928 si Elisabeta (Beta) se naste in data de 24 decembrie 1932.
O mare parte din aromani au plecat  din comuna  Ezibei si s-au stabilit  in alte sate, construindu-si case noui cu materilalele primate de la stat.
          Neamurile din partea  mamei s-au stabilit in satul Salaman,jud. Caliacra,sat nou infiintat cu familii numai de aromani si inrudite intre ele,fapt ce l-a determint pe Dumitru ca  sa-si aleaga aceasta localitate ca reseditnta. In anul 1933,cu materialele primate de la stat isi construieste casa in aceasta localitate.
        Intr-o perioada foarte scurta, satul a inceput sa infloresca din punct de vedere  economic,astfel ca turmeledeoi,hergheliile de cai ,vaci ,pasari si alte vietuitoare ,zburdau prin curte  la fiacre familie.
        Tocmai cand se credea ca situatia se stabilizase  si sperantele  de viitor erau increzatoare,in septembrie 1940 suntem instiintati ca s-a semnat un tratat international prin care se cedeaza cele
doua judete statului Bulgar si ca in termen de 48 de ore trebuie sa parasim caminele cu mijloacele de transport proprii ,sa lasam locului recoltele neculese din camp si  chiar unele bunuri ,penrtu ca nu avem posibilitatea sa le transportam.  Ordinul trbuia respectat, asa ca, s-au  inhamat caii la caruta,s-a incarcat caruta  cu unele bunuri mai principale si cu volum  mai mic si s-a pornit la drum .impreina cu turma de oi,vaci…Agale,agale,am ajuns spre seara  in orasul Caraomer,azi Negru Voda.   De mentionat ca in perioada cat am locuit in satul Salaman , familia s-a ramificat:Elena s-a maritat,devenind Tase .iarEvantia a deveni Gearavela . Elena a nasct-o pe,Maria(Mera), Cornelia (Nela) Dumitru si Aurel. Evantia l-a nasct pe Gheorghe (Gica).Aceste doua familii noui, si ele  au parasit satul impreuna  cu Zdru D,ajungand  in Negru Voda,tot cu aceleas mijloace de transport.In aceasta localitate de provizorat au stat circa una 
luna de zile .Dupa aceasta perioada au fost repartizati in satul Cocosu azi Poiana,localitate asezata la circa 20 km de orasul    Constanta.
       Ajunsi in acest sat ,celor trei familii l-i s-au  repartizat locuinte separate,in functie de numarul de membri pe care ii avea  fiecare familie.
         Aceasta localitate, in afara de avantajul ca era ,ca distanta, aproape de orasul Constanta si iti puteai valorifca produsele , prezenta si  o serie de desavantje ,pritre care enumar:
           Nu avea mijloc de transport auto sau feroviar,nu avea apa potabila ca sa se procure cu un effort minim,ci apa se scoate cu calul de la singura fantana  si de la mare adancime  , de circa 60 m.Nu avea moara de faina,moara de malai, sosea,etc.
    Cu toate aceste conditii  vitrege ,localnicii,care aproape in totalitate erau aromani,s-au adapta acelor grele conditii
de trai.Agriccultura si oieritul a capatat o mare desvoltare.Astfel familia Zdru D ,exploata pe langa cele 10 ha de teren arabil si inca alte 15 ha. luate cu chirie de la o mosierita vaduva .Averea  o reprezentau cele  peste 350 de capete de oi,6 cai,4 vaci,pasari si alte animale domestice,iar toate muncile erau efectuate de membrii familiei.   
  Aici in aceasta localitate mica,dar productiva,speram sa ne petrecem batranetele,dar prin anii 1945-1947 incepuse sa se clatine era capitalista ,lasand loc erei socio-comuniste  .Incep sa apara chiaburi,burghez. Intr-o zi de vara ,cand trupele sovietice se aflau in tara la noi,un camion mare cu personae imbracate in uniforme  miltare  sovitice.a poposit pe campie langa turma de oi pe care o pastea Gheorghe .L-au amenintat cu arma,l-au culcat la pamant si au umplut camionul cu 50 de oi ,ditre cele mai bune.
Situatia incepea sa se inrautateasca si in anul 1945,cand  Petru Groza era la guvernare, scoate un Decret, prin care acorda  5  ha teren arabil  fiecarei familii care dorea sa mearga in  Banat.  In acel an familiile Zdru D ,vinde cele  doua corpuri de casa, care le avea in orsul  Constanta si impreuna cu familia Tase, parasec satul  Poiana si se aseaza in localitatea  Besenova  Noua,azi Dudesti Nou ,judetul Timis ,localitate situata in apropriere de orasul  Timisoara, asezat la o distanta de circa 20  km , comuna care  oferea o serie de avantaje si nume:cai de comicatii ,cale ferata ,sosea,posta       ,telefo,moara de faina,moara de malai,apa potabila, la pompa si la fantani arteziene.curent electric produs la  grup electogen,biserca si alte multe avataje .De mentionat ca  un numar mare de aromani au venit in Banat,asezandu-se si in alte localitati.
      Acomodarea cu locuitorii bastinasi, care majoritatea erau de origine Germana –Svabi- a fost mai greoaie.
La inceput nu  ne-au primit cu zambetul pe buze,au fost cam reci si rezervati,dar dupa o perioada scurta ,s-au acomodat .Pe masura ce se scurgea timpul ,au constatat ca aromanii  sunt oameni cinstiti,harnici,buni la suflet si fara naravuri.A inceput si schimbul de produse:aromanii  le ofereau cascaval,            
branza de oi in schimbul tigarilor de foi si alte produse. Au inceput si icuscririle,in sesul ca multe fete blonde,frumose  nemtoaice s-au casatorit cu cavaleri aromani .
          Aici in aceasta comuna exista posibilitatea sa se faca naveta , ca tinerii sa-si  cotinuam studiile in orasul  Timisoara ,cu posibilitati finaciare foarte mici.
          Clima in aceasta zona este foare blanda fata de clima dobrogei unde vanturile spulbera praful si iernile sunt foarte friguroase.
  Si aceasta localitate a trebuit sa o parasim. In data de 17-18 iunie1951 ,de ziua Rusaliilor.cand au fost arestate 258 de sate, un numar de 40320 de personae, din care ,grupurile cele mai numeroase au fost:19034 chiaburi,8477 refugiati din Basarabia,nordul Bucovinei si tinutul Herta,3557 aromani (macedoromani) 2601 germani,1054 sarbi si alte categorii cu numar mic de personae.
        Operatiuanea de arestare a inceput dupa ora 24,cand in fiecare casa s-au prezentat militieni,armata si civili ,care au ridicat actele si au lasat in urma lor cate o sentinela inarmata, pentru ca arestatii sa nu fuga.Dupa ce au fost imbarcati in carute au fost dusi la gara cu sentinelele in jurul lor.
      Au fost imbarcati in vagoane de vite si sub escorta timp de circa doua saptamani .Au mers cu trenul zi si noapte,stateau prin gari ore si chiar zile intrgi si nu li se spnea unde vor merge ,ci numai ca nu au voe sa locuiasca in vechile  judete. Cand
au ajuns in gara Calarasi  si au deschis usa vagonului, au vazut ca toata rampa garii era ocupata  de mobile si bagaje, deoarece debarcasera alte familii sosite inaintea familiei  Zdru .Au fost preluati de alti militieni si cu carutele au fost dusi pe camp, la circa 15 km de gara,langa I  A  S   Cacomeanca. Familia Zdru Dumitru a primit o parcela si Zdru Achile o alta parcela. Li s-a spus ca aici trebuie sa se construiasca cele doua case.
        Pe terenul  unde au fost descarcate  bunurile si unde urma sa se construiasca coliba si apoi case a fost semanat  cu grau,care in momentul venirii lor,acesta fusese  secerat si snopii de grau erau asezati pe camp sub forma de  capite.                                                           La cateva sute  de metri  de locul unde trebuia sa  se construiasca coliba,era o liziera de salcami . Cateva nopti s-a dormit sub cerul liber pana s-a terminat coliba .care a fost construita din niste  salcami defrisati  din liziera alaturata . s-a acoperit cu paie de grau si s-a aruncat pamant peste  paiele de grau,Apa se aducea cu o saca trasa de cai direct din dunare,Dimineata cand  se sculau,gaseau mal depus peste noapte Mancarea se putea procura numai pe baza de bonuri care atestau ca lucrezi la I A S ,la constructia primariei,a postului de militie,la scoala,etc.Concomitent trebuia sa se construiasca si casa pentru a avea adapost la iarna,
         Casele au foost construite direct pe pamant si fara fundatie.Erau tencuite atat in interior cat si in exterior cu pamant galben si pleava. Iarna cand s-a inceput sa se faca focul,pe pereti a inceput sa creasca graul.Pentru iluminat se folosea lampa cu petrol
       In jurul satului patrula militia calare , iar noaptea, periodic se facea prezenta prin controale la fiecare casa. Locatarii erau treziti din somn si se facea prezenta
pentru  a nu parasi asezarea.
     Totus ,in acste conditii ,in luna septembrie Adam s-a furisat. s-a intors in Timisoara si s-a prezetat la seviciu  la PTTR unde avea repartitie data de liceu.
 A lucrat ca statistician  pina pe data de 13 decembri 1951 cand in acea dimineata l-a ridica securitatea,l-a tinut sase luni in celula,apoi la cedat organelor  de militie ,care acestea,fara sa faca vre-o cercetare sau ancheta , l-au dus la colonia de munca Bicaz ,unde a lucrat la santierul  hidrocentrala Bicaz si de aici a fost dus la la colonia de munca Poarta  Alba ,lucrand la demontarea sinelor de cale ferata de pe santierul Canal Marea Neagra.deoarece stagnasera lucrarile de construire a canalului.In luna mai a anului 1954 a fost eliberat si trimis tot cu domiciliu obligatoriu la parinti, in Sat Nou Cacomeanca.  Ajuns in sat ,a ramas foarte surprins de faptul ca Achile isi construise casa separata de restul familiei iar Elisabeta  se casatorise si avea casa ei separata,  purtand numele de Voin. In vara anului 1955 s-a ridicat domicilui obligatoriu si in aceasta situatie  a  trebuit  sa se faca o documentare la fata locului,in sensul ca  trebuia sa  se gaseasca o  localitate in care sa fie posibilitatea de a se gasi locuri de munc,de a urma la scoala tineretul si alte avantaje.  In acest scop a plecat Adam si Aspasia si au ajuns in localitatea     Budesti,raionu Oltenita, .Cand au ajuns la Sfatul Popular, spre norocul lor,acolo au dat de o cunostinta ,pe nume- Oancea Hagivreta   si el aroman. Acesta le-a descries pe larg avantajele economice pe care le prezinta aceasta comuna si situatia  geografica pe care o are, in sensul ca este  assezata intre  capitala  tarii si orasul  Oltenita,are cai de comincatii cum ar fi: tren , mijloc de transport auto.moara,si  in plus  are si populatie de aromani  precum si alte avantaje. Convinsi de cele relatate de Oancea si vazand la fata locului asezarea in cauza,au stabilit ca D-l secretar  sa  gaseaca o locuinta pentru a fi inchiriata. Bucurosi, intorsi acasa ,s-a luat hotararea de a se muta deocadata numai familia Zdru Dumitru in aceasta localitate .iar familia  Zdru Achile sa ramana pe loc pana se  va hotara.    Peste cateva zile ,I A S –ul a pus la dispozitie o remorca in care s-au incarcat bagajele si s-a pornit la drum. Ajunsi in comuna Budesti,s-a poposit la locuinta D-lui Gheorghe Cismaru ,asezata pe malul Dambovitei ,langa pod .S-a desarcat incarcatura iar Achile cu Adam au umblat in sat  ca sa gasesca o locuinta de inchiriat petru familia lui Achile,   In apropriere ,au gasit o casa cam darapanata, mica si au stabilit ca propritarul o vinde si in  scopul de a o cumpara,au dat si o arvuna de unasuta lei.   Pana la urma ,familia Achile  s-a rasgandit si a hotarat sa mai ramana un an in satul nou Cacomeanca ,dupa care s-a mutat la neamurile sotiei ,in localitatea Nisipar, jud Constanta,avand asigurata casa si loc de munca la Cantonul care apartinea de Centrul de Eroziune a Pamantului .La fel si Elisabeta  cu familia ei a ramas pana in anul urmator in Sat Nou Cacomeanca,apoi s-a mutat in localitatea  Budesti,unde a  nascut-o pe Liliana. Ajunsa in localitatea Budesti,deacum  familia  Zdru Dumitru se imputinase,caci de la zece membri cati erau initial,acum mai avea cinci membri ,si anume : doi parinti  si copii ,Gheorghe,Aspasia  si Adam . La inceput a fos foartegreu,deoarece cateva luni de zile nimeni  nu avea servici si  nu se lucra decat temporar,pe unde se mai gasea cateceva de lucru. Rascolind arhiva familiei ,Dumitru si-a adus aminte ca in anul 1947,cele doua corpuri de casa pe care le avea in orasul Constanta si le vanduse,nu a incasat toti banii de la respectivul cumparator ,maia vand  o restanta de recuperat,petru care evea o  hartie scrisa de mana cu semnatura acestuia , Adam .care urmase cursurile Gimnaziului Comercial Constanta,avea un coleg care era sef contabil la Centrala I A S si s-a dus  cu aceasta ocazie sa-si caute si serviciu .  In luna octombrie a anului 1955 ajuns in  Constanta, se duce la respectivul debitor. Dupa ce i s-a povestit acestia cauza pentru care nu s-a prezetat  Dumutru sa recupereze debitul, a recunoscut acel document      semnat si-a achitat datoria de cateva mii de lei.    In continuare Adam s­-a prezeentat la IAS la colegul lui de  scoala cu o cerere de angajare, dar, neavand  momentan posturi vacante,problema a ramas sa se rezorve in viitor.In timp ce se intorcea de la Constanta, in tren pe ruta Bucuresti-Budesti,in vagonul in care s-a urcat Adam,alaturi pe o banca erau cateva personae,  chiar din comuna Budesti si discutau in dialect aroman.Adam  a intrat in dicutie cu  dansii si  printre altele, a povestit ca e nou locatar in comuna si ca a fost in cautare de serviciu la Constanta iar acum se intoarece acasa.Unul din cei trei domni  si anume, Canacheu Stere,era revizor contabil la URCC Oltenita si dupa ce s-a informat ce studii are.l-a sprijinit in sesul ca Adam  in aceeiasi luna a fost angajat in functia de sef  contabil la Cooperativa  de Consum Soldanu, o comuna  asezata la circa zece km distanta de  comuna Budesti.
     Cand esti cu credinta in DUMNEZEU,acesta  nu te lasa pe                                                                                                                          drumuri. Acesta iti scoate norocul in cale.Astfel, l-a scos in cale pe  D-l secretar Hagivreta Oancea ,care le-a dat casa,apoi pe D-l  revizor contabil Canacheu  Stere,care le-a dat servici ,iar in anul 1956 il scoate in cale pe Dl primar din comuna Budest.care acesta a  atribuit doua terenuri intravilan , unul pentru Gheorghe si unul pentru Adam ca sa sa-si construiasca case.  Cum experienta aveau deacuma in construirea caselor din pamant, in anul  1957 membri familiei s-au apucat cu forte proprii si   au construit prima casa  destul de spatioasa. Spre sfasitul lunii octombrie, cand inca se  continua zugraveala   la o camera      ,tencuiala era  proaspata si neuscata. Vremea era foate friguroasa si  familia sedea in frig la vechea locuinta,iar  Gheorghe nu  vroia sa se mute ,decat in primavera anului urmator.   In acea diminata friguroasa, Adam care se ocupa de casa noua,a imprumutat un godin mare de la cooperativa unde lucra, la umplut cu lemne,a aprins focul,si-a adus  tatal sa aiba grije de foc ca acesta,sa arda in permanenta ca sa se usuce zugraveala .Acesta seara nu a vrut sa paraseasca casa deoarece aici era calda si si-a improvizat un pat in care a stat toata noaptea, avand grije de foc sa nu se stinga ,pentru ca trebuia sa se usuce mai repede zugrabeala de pe pereti.Cand a constatat ca tatal nu vrea sa mai  revina ,in ziua  urmatoare Gheorghe a adus o caruta si atunci s-a hotarat sa se mute cu toti in noua casa.In anii urmatori s-a construit si a doua casa pentru Adam. In aceasta comun, care cu timpul a devenit  orasul Budesti,si-a pus bazele familia Zdru Dumitru.Astfel ca, imediat in anii urmatori s-au mutat aici toti membri familiei si anume:  Familia  Zdru Achile,cu cei trei  copii,paraseste comuna Nisipar si se stabileste in localitatea Budesti, unde tatal  sau ii cumparase o casuta pe care el   ulterior o transformase in vila.  Familia Tase Gheorghe,sotia Elena si cei  patru copii,parsecsc localitatea Dudesti Nou in anul 1957 si se stabileste in  localitatea Budesti , constriundu-si  o casa  din caramida ,gen vila.Aici in aceasta comuna Gheorghe Tase este ales in functia de presedinta al CAP,  Familia Gearavela,sotia Evantia si cei doi copii ,parasec satul Poiana si se stabilesc in localitatea Budesti,la fel construindu-si o casa din caramida, gen vila. Daca obiectul muncii al familiei Zdru il constituia ,din cele mai vechitimpuri,AGRICULTURA, in sensul adevarat al cuvantului ,odata cu venirea in  localitatea  Sat Nou Cacomeanca -anul 1951-din acest moment,acesta s-a schimbat. in sensul ca, cu totii  au devenit salariati la diverse intrprinderi.Nici un membru nu s-a mai ocupat de agricultura pana in present.Pozitia geografica a comunei,a dat posibilitatea atat tinerilor sa urmeze si sa studieze la scoli si facultati , cat si celor mai in varsta sa se califice in diverse  raamuri.Astfel :Ahile a ocupat functia de sef de depozit la o fabrica de  conserve.Gheorghe a ocupat functia de sef de centru  laAprolacta.Aspasia a ocupat functa de sef contabil la CAP Oltenita .Adam a ocupat functia se sef contabil la I H R  Ambasador.Elisabeta Zdru a ocupat functia de statistician la ministerul Industriei.  Maria  G Tase a terminat studdiile superioare si a lucarat ca
profesoara.Cornelia G Tase a ocupat functia de director administrativ la i.A.P. -Dumitru G Tase a terminat studiile superoare in medicina si a lucrat la spital ca medic. Aurel G Tase a teminat facultatea A S E si a lucrat ca economist.  Gheorghe I Gearavela  a terminat facultatea de medicina si a lucrat la spital ca medic.Dumitru I Gearavela s-a specializat in electronica si a lucrat ca specialist la  Radiprogres.  Nicolae Ah.Zdru a terminat facultatea A S E si a lucrat ca sef contabil la Uzina 23 august.Ion Ah. Zdru a teminat A S E si a lucrat ca sef contabil la diverse societati.Maria Ah. Zdru a urmat cursuri de cosmetica si a lucrat la UCOM.  Dumitru G Zdru ( nepot) a terminat facultatea de chimie si a lucrat ca inginer la combinatul chimic Pitesti.Cristian G zdru a terminat facultatea de mecanica si a fost angajat ca inginer.Adela G Zdru a terminat facultatea de litere si a lucrat ca inspector scolar.   Catalin Ad. Zdru a terminat facultatea de ziaristica.  Liliana  Radoi (nepoata)  a terminat studiile si a lucrat in arhitectura.  Daca o perioade timp,destul de mare ,au fost cu totii impreuna si au simtit si trait cu adevarat bucuria marei familii.pe masura ce se scurgea timpul,membri familiei au inceput sa paraseasca localitatea , motivat de gasirea unor locuri de munca mai avantajoase ,cat si trecerea in nefiinta a unui numar destul de mare,   dupa cum urmeaza:
  1 Dumitru G Zdru nascut in anul 1882 trece in nefiinta in 1961.
  2 Maria G zdru  nascuta in anul 1887. trece in nefiinta in 1985.
  3 Gheorghe D zdru nascut in 1923 trece. in nefiinta in anul 1988.
  4 Tase Gheorghe nascut in 1910. trece in nefiinta in anul 1982.
  5  Nicolae Ah.Zdru  nascut in anul 1949 trece in nefiinta in 1989.
  6  Aurel Tase nascut in anul 1940.trece in nefiinta in anul 1990.
  7 Aspasia D Zdru nascuta in 1926 .trece in neiinta in anul 1996.
  8 Adriana G Zdru nascuta in anul.1964 trece in nefiinta in 1996.
  9  Ion Gearavela nascut in anul 1906,trece in nefiinta in  1997.
  10 Elena Tase nascuta in anul 1914.trece in nefiinta in anul  2001.
  11 Mircea Ciornei nascut in 1938,trce in nefiina in anul 2003.
  12 Evantia Gearavela nascuta in anul 1916 trece in nefiinta in 2004  Toti  acesti membri enumerati mai sus  ,osemintele lor se odihnesc in cimitirul din orasul Budesti,judetul Calarasi.
  13 Nicolae  D. Zdru,nascut in anul 1924 trece in nefiinta in anul 1944 si este inmormantat in cimitirul din localitatea Poiana,judetul  Constanta.
         Din cei zece membri ai familiei Zdru G. Dumitru,astazi  22 mai 2007 mai sunt in viata trei membri si anume:
     1  Achile D Zdru si membrii familiei ,Ion si Maria .toti  sunt stabiliti in Bucuresti ,sectorul 3,avand apartamente proprii in bloc,
Casa din localitatea Budesti este folosita ca resedinta de vara.
   2Adam D  Zdru.cu familia,deasemenea este stabilit in Bucuresti  sectorul 5 avand apartament propriu  la bloc.
  3Elisabeta D Zdru si fica Liliana,sunt stabilite  in Bucuresti sectorul 2,avand apartamente proprii in bloc .           
        Urmasii familie  Zdru G Dumitru,,cifraeza astazi 22 mai 2007 un numar  de 14 nepoti si stranepoti,din care , majoritatea sunt studenti in Bucuresti .
 O mica parte se afla in strainatate si anume: In GermaniDumitrG Tase  si  Corina Iota,stranepoata,iar Gabi si Valentin Iota cucopii , in S U A.  Bogdan Ciornei se afla in Suedia, toti
ocupand functii superioare.

                 Autor   ZDRU  D ADAM
             



  .   P S . ELISABETA  ZDRU trece in nefiinta la data de 23 octombrie 2008  




  








                      ARBORELE GENEALOGIC

        Exemplific mai jos  – sub forma de cod numeric atribuit ficarui membru ca  sa se poata identifica si a-si gasi radacina familiei respective.
          Cood 1 CHEREAZI ,familie care dateaza din jumatatea secolului  XVIII
           Cod 11  ZALUM  primul fiul  al numitului  Chereazi si
            Cod  12  ZDRU   al doilea fiu al numitului Chearezi. Acetia                                             si-au schibat numele din Chearezi in Zalum si Zdru deoarece erau urmarrit de niste bande de hoti, care venisera la stana de oi sa le fure turma .Luptandu-se cu ei ,au  impuscat cateva personae.Imediat dupa acest fenomen,au  plecat din acele parti ale locului si totodata schimbandu-si si numele.Acest fenomen se petrecea in munti Pindului.
             Copii lui Zdru  sunt codificati cu radacina 12 Zdru, la care se adauga

numerele  urmatore pentru fiecare membru,asstfel:
             Cod  121.1  NASI
             Cod  121.2 NAUNi
             Continuare in cadru A si B

           

          Autor
    ZDRU    D   ADAM

          Sponsor
    Tase  G  Maria      

 








                                                                                              

Z D R U   D  A D A M
Cos  121317.7





 I  S  T  O  R  I  C


           F A M I L I A

Z D R U  G   D U M I T R U
      Cod  12131.7

     


                   2007


                                  



      C U V A N T   I N A I N T E


       Imi aduc aminte cu veneratie de cel ce a fost Bunicul meu   ZDRU   G    DUMITRU ,tatal mamei mele ELENA   TASE ,nascut  in anul  1882 in localitatea Candrova,statul Grecia.
       Pastrator de traditii si datini stramosesti,desi a avut o viata zbuciumata,a stiut sa-si conduca
numeroasa familie, formata din opt membri ,din care :patru fete si patru baieti,pe cele mai inalte trepte sociale,datorita calitatilor lui de luptator neinfricat din fata greutatilor vietii.
       De mic copil,a avut de infruntat vecisitudinile vietii,intrucat in Grecia ducea o viata detranshumanta,principala preocupare
fiind crestera oilor,cand vara urca la munte si toamna cobora la ses,construindu-si de fiacre data locuinta noua,adica –COLIBA-Aceasta era casa lor de la ses sau munte.
       Abia in anul 1912  MIHA ZDRU, unchiul lui Dumitru a cumparat o mosie de la un turc,cand acesta s-a retras in Turcia .MIHA a cedat ficarei familii de aromani(rude)cate o CIOPA ,adca loc de casa si gradina,teren de culturi si terenimpadurit,Acestia la inceput si-au costruit colibe,apoi case si astfel s-a infiintat localitatea  CANDROVA,cu familii numai de aromani.
  In anul 1909 se logodeste cu Lambru  Maria din localitatea Murihova-Grecia­- si pleaca cu fratele sau mai mic, sa lucreze in SUA.Dupa trei ani se intoarce  si in drum ,trece prin localitatea Murihoa,isi ia logodnica si se casatoreste .Cu banii stransi isi construieste o casa. si isi intemeiaza o familie formata din sase copii,si anume:Elena,Evantia,Achile,Nicolae.
Gheorghe si Aspasia.
Desi au localitate stabilita si familie numeroasa,viata lui nu seschimba in bine.Ocupatia principala ramane in continuare agricultura si
fabricarea carbunelui prin defrisere de arbori si arderea lor in cuptoare speciale,
Transhumanta se mentine,dar familia are o casa de unde se pleaca si se vine.-cel ce e plecat cu oile .
In urma presiunilor executate de greci,in sensul ca li se luau anumite drepturi si proprietati iar cand se  duceau in instanta sa-si ceara drepturile,li se spunea ca sa se duca in Romania pentru dreptate.Ca si alti aromani , precum si fratii lui ,au luat  hotararea  sa paraseasca Grecia si sa plece in Romania.pentru a-si continua traditiile,datinile ,obiceiurile si pentru  a pastra limba si religia,                                   

            T A S E     M A R I A
      


             
       



          





      
     










          





duminică, 29 decembrie 2013



            31 decembrie 2013

     ANUL NOU
                2013/2014

Craciunu-l trecui cu bine,
Astept anul care vine:
Ce vad la televizor,
N-o sa ne fie usor!
     Dragii nostril guvenanti,
     Senatori si deputati,
     Felu-n care ne-ati condos,
     Iata unde am ajuns!
Tara noastra-a fost bogata,
Nu mai e ca altadata,
S-au dus fabrici si uzine
Toate sunt pe maini straine…
     Nici agrcultuta  mare
     Nu este astazi in floare.
     Pe terenul asta mare
     E putina  irigare!
Nu avem locuri de munca
 Sin nu se creaza  inca!
Stiti,atunci la inceput,
S-a furat cat sa putut!
     Si-au facut forma legala,
     Ca sa nu dea socoteala!
     Si ca sa fiu mai concret:
     Contractele-s la  secret!
Pentru anul viitor
N-avem un buget usor.
 Bugetul ne da de stire
 Ca el este cam subtire.
      Cred ca anul care vine
      N-o sa ne fie prea bine.
     El prevede taxe noui
     Ce le suportam tot noi
 Si-n trimestrul urmator
 Nu vom respire usor,
Ca acciza la benzina,
Ea va deveni  mai plina
     Si desi nu e dorita,
     Creste cu  noua la suta.
      Si  acum sa vezi matale:
      Pretul o s-o ia la vale…
Azi avem guvern frumos,
 C-un priministru falos
Si-l admir cu mult  elan
Cand apare pe ecran!
     Imi place s-aud ce spune;
     Dupa el,sunt toate  bune!
     Numai ca noul buget
     Colecteaza mai incet
Si-are de recuperat,
Sume mari de incasat,
De la cei ce-au fraudat
Sau altii care-au furat!
     Si alti debitori de rand,
     Ca nu le-a pus nici un gand!
     Macar sa ii ancheteze
     Banii sa-i reupereze…
El crede ca-i mai usor
Sa ia  bani dela popor!
Acea mare agentie,
Nu prea e la datorie.
     Cu regret azi se constata
     Ca treaba nu-i rezolvata:
     Debitele de-alta data
     Si  T V A returnata,
Chiar si debite curente…
Recuperarile sunt lente !
Pacat, ca  acesti samsari
Au salarii foarte mari!
     Dumnezeule,duh sfant,
     De ce-i mai tii pe pamant,
     Pe conducatorii-acei,
    Care sunt doar pentru ei?
Caci asa cum ne-au condus,
Vedeti tara unde-ajuns?
Asa dupa cum se stie
Miliarde  datorie,
     Care trebuiesc platite:
     Europa ne inghite!
     Acesti oameni prea inalti,
     Asa zisii,guvenanti,
Cand venira la putere,
Partidul ca sa prospere,
Si-au pus oamenii deoparte,
In funtiile mai inalte!
     I-au  pus pe ceilalti sa fuga.
     Ei au inceput sa suga..
     Si astfel si-au pus in gand,
     Ca sa fure toti pe rand.
 Azi ,cele mai mari dosare,
Stau inchise in sartare
Si asteapta,cine stie:
Pote-apare-o amnestie?
     Alti au alta parere:
     Poate apare-o gratiere!
     Asfel tara noastra mare
     A ajuns azi  cersetoare!
F N I-ul ne  ajuta
Si mereu ne da valuta.
Institutia nu-i blanda,
 Pentru ca ne ia dobanda!
     Bugetul nu  poate creste!
     Si atunci,cine plateste?
     Raspunsul este usor:
     Acei oameni din popor!
Adica ,aceiasi: miza:
Sa mareasca iar:  acciza!


    ADAM  ZDRU
 Adamzdru.blogspot.ro




  
    



marți, 24 decembrie 2013



            25  decembrie  2013

      C R A C I U N 

Iatal si pe  MOS  CRACIUN,
Si  ureaza un an bun.
Mos Craciun de anul nou
Va ofera un cadou !
     Cadoul ce Mosu-mparte
     Se numeste ;”SANATATE.”
     Ureaza clipe minunate,
     De ele sa aveti parte.
Si pe langa sanatate,
In casa s-aveti de toate:
Va fi mai greu de gasit,
Findca toate  s-au scumpit !
     Dar ce e nepotrivit;
     Pensiile nu s-au marit,
     Iar salariile  toate,
     Si ele stau  inghetate!
Totusi romanul gaseste,
Tot ce vrea, ce isi doreste,
Iar toti anii care vin,
Vor  gasi paharul plin
     Si desigur il cioneste,
     Cand anul se innoieste!
    Cu prieteni si dusmani
    Si ureaza: “LA MULTI ANI.
--//// --
Aasstazi e zi de craciun
Si va urez un an bun !
Sus paharul fiecare,
Sa-l ciocnim ca-i sarbatoare …

             ADAM ZDRU
       Adamzdru.blogspot.ro





vineri, 13 decembrie 2013




PARANUMILI ARMANULUI

Aromanul sau armanul
Numi di identitati,
Elu ari-si paranumi
Ti santu di alti lumi dati.
     -Di Valah noi ma s-avdzamu,
     Pitu istorii ca-s citeasti,
     Voi sa stitz ca easti zboru
     Si de  armn’i sa zburasti  .
-Gretzal’i  ninga  didimultu,
Kutzuvlah l’au paranuma,
Tu cartzali tzi santu scrisi,
Tut di arman, iasti numa.
    -Albanezl’i  atzel’i din  Pind
     Diadun tutz  pi candu  banau,
     Tu-atzel  chiro multu  vescl’iu,
     A lui Goga ili  dzatzeau!
-Grailu a nostu aroman,
Tze  si tzi  lu-avem tu zboru…
Candu tu grailu romanescu,
Ce  si  ci  ,tu locu- a loru.
    - A  frati-su ,dit- xeani-n Pind:
     ‘Tzantzar’ ti sacai-l’i  dzasi,
     Candu lu-avdza cum zburasti elu:
     S-paranuma  l’i-aramsi!
Stim ca :Goga, Cutzovlav,
Valah,Tzantzar,eara elu:
Easti tutu si atzel  lucru
Cu ditu  Pind:-armanul  atzel.
     Numa tzi cu alumti multi,
     Suflitu ningga  s-ul   ari,
     Eti s-avdza in Balcani,
     Cu ecou, atuntzea mari .

       Autor :  ADAM  ZDRU
Adamzdru.blogspot.ro

        

miercuri, 4 decembrie 2013



                 02 dec.2013

OCTOGENARUL

Cand ajungi  octogenar,
Viata devine  “calvar”
Multe vezi si le poftesti
Si la multe cam ravnesti!
     Stai asa ,cam deoparte,
     Dar de multe, nu ai parte,
     Doi vorbesc:te uiti un pic,
     Dar nu intelegi nimic!
Nu este nimic absurd,
De acuma,esti cam surd.
Nervul optic,e penibil,
De-acum nu mai e sesibil!
     Cu cantatu-o lasi mai moale,
     S-au dus corzile vocale.
     Iti petreci viata-n tacere,
     Nu-s sperante sa prospere
Vrei sa canti,vocea te lasa
Si nimanui nu ii mai pasa!
Stai si privesti ca un prost,
Parca viata n-are rost!
     Ce sa spun de-alte  placeri?
     A fost bine pana ieri,
     Viata nu era un chin…
     Si si-a cam trait din plin.
Cand e vorba de plimbare,
Piciorul stag il cam doare!
Ca sa vezi,ce ghinion;
Acum merge  cu baston!
     Merge-ncet si se taraste,
     Sta putin si se gandeste:
    “ Oare,ce am patimit,
     De astazi sunt  chinuit?
El acum nu vrea sa moara,
Vrea o viata mai usoara…
Si-a cumparat din Obor
Un frumos calculator…
     Si-a deschis si el un BLOG,
     Dar acesta e un drog:
     Se zbate,se perpeleste,
     Poate  viata si-o  lungeste…
Pe blogul lui sunt de toate,
Chiar se fete dezbracate.
Dara aici de le  gasesti,
Poti numai sa le  privesti!
     Viata:asa cum e ursita,
     Ea trebueste traita:
     Clipe bune,clipe rele,
     Desigur,treci peste ele …
Char asa,ea chinuita
De-ar apuca ani: o suta
Si ar tine-o tot asa..
Desigur,n-ar regreta!
  octogenar
  ADAM  ZDRU






miercuri, 13 noiembrie 2013



              Buc.28 martie 1983

   NECUNOSCUTA
      din  autobuzul  176

Mijlocu-acela in comun
Ce ne transporta si pe ger,
El leaga garile centrale
De Colentina ,cartier.
      In lunea,ziua de-nceput
      A diminetii primaveri,
      La inceput de saptamana
      Te urmaresc ca san u-mi pieri.
Cu pasii  repezi tu alergi,
Cand printer blocuri te zaresc,
La chipul tau,parca o clipa
Ochi-mi senin mi se opresc.
      Discret,privirea iti cuprind
      Si parca pasul il opresti,
      Cu mana parul iti alinti
      Si ritmul il incetineasti!
Cand strada lunga si tacuta
O traversei de dimineta
Cu fruntea-ti alba-ngandurata…
Atuncea eu te vad din fatza:
     Tu mergi tacuta si sfiosa
      Si printer gene ma  privesti,
      Cand,nu departe:langa parc,
      Acum,in statie tu esti.
Prin lumea multa-ngramadita,
Tu loc iti faci si te  tot strangi,
Caci te grabesti,ca fiecare…
Probabil la service s-ajungi!
      Te duci aproape de bordura,
      Aproape si eu sunt de tine,
       Cand intr-o clipa:parca mica,
      Autobuzul nostrum   vine.
Cu pasi marunti,te urci incet,
Prin usa cea de la mijloc,
Cand eu, in spate, ma strecor
Sa te ajung si sa-mi fac loc.
      Biletul eu  mi-l  compustez
      Si far-sa vreau,te caut  parca,
      In timp  ce tu esti avansata,
      Iti si gasesti si loc pe banca!
Dar intr-o clipa,nu stiu cum,
Eu langa tine,ma trezesc,
Cand tu alene-ntinzi piciorul,
Eu in picioate,il privesc.
      Din cand in cand,masina-n hopuri
     Sau la o curba,se roteste,
      Piciorul meu ,dela genuchi,
     De-al tau picior el se lipeste!
 Imi mai intorc privire-n jos
 Si chipul dulce  ti-l privesc.
 Imi trec fiori in mine-acum
 Si-ndata incep sa ma-nrosesc!
     Dar iata, ca si tu,observ,
     Ca-ncepi acum sa ma privesti,
     Astampar n-ai si tot te misti,
     De parc-ai vrea sa te gatesti…
 O mana-ti duci la ai tai ochi
Si pleoapele iti freci:pe ganduri..
Ai vrea, s-ascunzi de mine-acum
Acele fine si mici riduri!
      Pupilele-ti acoperite
     Ce par ca ai ochii inchisi…
     Un hop ne leagana mai tare
     Si ne lipim iar  pe  furisi..
 Acum esti cald-infebantata,
 Incepi sa te mai desvelesti,
 Un copci la bluza  iti desfaci
 Ca vrei sa te mai racoresti:
      Din bluza-ncorstatu-ti piept,
      Sta gata ca si revarsat,
      Doar mana tu ti-ai dus-o lin
      Si peste bluza l-ai lasat.
 Picior rotund,catifelat
Il lasi din fusta,desgolit,
El parca electroni emana
 De-mi vine-acuma sa-l alint!
      Intinzi piciorul spre al meu,
      Te lasi cu toata leganata
      Si zambetul pe buze-l lasi,
      Parca acuma te-ai da toata.
Parfumul tau din par se lasa
Cu usurinta inspirat,
Din pieptu-mi inima  zvacneste,
De-al tau parfum,sunt imbatat!
      Imi simt in mine ,trupu-mi cald
      Aprins  jeratic de-al tau dor…
      Ma stapanesc,caci peste-o clipa
     Eu trebue ca sa cobor..
In taina multe imi petrec,
Multe framant in acest ceas,
Limba-mea parca n-o mai simt,
Ca la nimic nu pot da glas…
      Stau inclestat,nu stiu ce fac
      Si de nimic nu mai ascult,
      Ca mai apare cate un  hop
      Si simt ca ma pierd tot mai mult..
Dar in tacere ,ma trezesc
La usa unde m-am urcat
Si far-sa vreu,acum cobor ,
Sa prind condica ,la semnat .
      In graba capul  m-il intorc,
     Odata sa te vad,macar,
      Prin geam incerc sa te  zaresc,
      Dar totul este in zadar!
De unde sa te iau acum,
Cand nu tevad.ca tu te-ai dus?
De te-asi gasi pe undeva,
Eu multe si avea de spus!

     ADAM  ZDRU






,