D E S P A R T I R E

                             sept.1988

Sosit-au anii,cand  ea:”VARSTA”

,Itzi spune-n soapte-ndurerate,

Ca zilele  incep  de-acuma

Ele, sa fie  numarate..

     Precum stejarul din padure

     Ce veacuri,el a dominat,

     Acum cu coaja  scorojita,

     Batut de vant,sta  aplecat!

Acele frunze-ngalbenite,

Azi randul  si lor  le-a venit

Si una cate una-n  sir,

Ii lasa  trupul  desgolit.

     Vlastarul cel de-odinioara

     Ce peste  copaci.biruia,

     Cu-a lui coroana-nfloritoare,

     Nici vantul parca nu-l palea!

Azi , ziua i-a venit si lui

Si crengile isi lasa-n veac,

Se duce,se usuca-ncet,

Caci vremea  i-a  venit  de  hac!

     Se duce si isi las-amicii::

    Batrani si tinere vlastare,

     Isi lasa neamu-ntreg in  coldru:

     De-acum apune  a lui soare!

S-a  pregatit de despartire,

De a lui toti  ce-l incojor,

Isi lasa in pamant,el seva,

Pentru-a lui nem nemuritor.

     Azi seva-i se usuca-n  trupu-i

     Si-a lui  coroana  triumfala,

     Se-ngenchiaza spre pamant,

     Ce pana ieri era  in fala!

Sosit-au anii,cand ea, varsta,

Ii spune-n soapte-ndurerate,

Sa-si pregateasca testamentul,

Cu lacrimi de frunze  ,uscate.

     Pentru mine,sosit-au  azi,

     Acei ani,de  despartzire

     Ca  varsta ,ea-si  spune  cuvantul,

     Si maine  voi da in primire…

Azi ma pensionez  de varsta,

De maine-ncep sa-mbatranesc,

Precum stejarul cel falos:

De-acuma  frunzele-mi  palesc!

     Azi ma despart  de cei din jur,

     Ce condica cu totzi  semnam,

     De zi cu zi ,ce la service

     Eri o familie  formam.

Imi las colegii mici  si mari

Si seva  mi-o las ,cum am spus:

De maine  nu mai  particip

La  socialul, zis  produs:

     In corpu-mi sangele  se-ngrose,

     Iar  venele-mi se subtziaza,

     Pielea a se zbarcci ,incepe:

     Nici inima nu mai  pulseaza!

Si ca stejarul ,scorojit,

Cu crengile  lasate  lent’

Ma  pregatesc si eu acum,

Sa  pot  sa-mi scriu  un  testament!

     autor

  ADAM   ZDRU

  A R M A N L’ I    D I    D I A N A V R A

                          (   MACEDOROMANII  DE  OODINIOARA )

Cu eti tu napoi,

Ocl’i ma s-arucamu,

Armanlu ,cu duruti,

A lui oi, va-l  videmu…

      Pi-atntzia  nu-aveau  hori,

      Pi carigu casi-aveau!

      Pinsi tutu di dinpoi,

      Di chider-mplin’i  earau.

Ili videmu ca  giunatitz,

Tu chirolu  cai fu,

S-alumtau  tu atzeli  an’i,

Giunamia cai  tricu.

      Tu dzenura,di muntz,

      Nu-aveau bana  rahati:

      Muntele si-ul aveau,

      Di multi ori,carvati.

Cum bairi  di-albini,

Lilici-acupusesc,

Ti cu arad cali,

Tu campu-s  raspandescu,

      Tzi zaharea u-aduna

      Si-u poarta  lunga  cali:

      Tutu ase  si-armanlu,

      Alaga dzenuri s-vali.

Cu oi,mulari,cu  cal’i

Cu-avearea  lui  tzi-avea,

Pisti tut u-l  vidiai:

Pindu  cutriira!

      Balcani,tu lungu s-deaplatea

      Ramanl’i  alagau,

      Fara ca hoara s-aiba:

      Oamin’i libiri earau…

Ase cum fac  liletzal’i

Toamna  fug de la noi,

El’i  dipunau tu vali

Cu carvan’i  s-cu a lor  oi!

      Picurarl’i  tzi-alagau,

      S-carvanaritu-a loru,

      Fudzeau  toamna  ditu   bradz

      S-la  hiba   ma  licsoru.

Sopatli  tu  vali

Cu apa  cristalina,

Il’i pitritea  peaghalea,

Tu  noapti  i  lun’ina.

      Tu noptzi intunicati

      Candu  luna s-analtza,

       Niorl’i -s dipirau,

       Calea  l  lun’ina…

Candu val’i,  dzenuri ,cu an’i

Pisti tut alagau,

Locurli  ditu  Balcani

Canda a lor  erau.

       Fara  sal’i chinduresca,

       Varu ca s-la tzana  cali,

       Candu  toamna-s  bitisea,

       El’i dipunau tu vali.

Cum santu fulgi  di neau

Ti li spulbira  vintu,

El’i ase  s-alumtau,

Cu bana loru  ,tu  Pindu.

      Tzi ploi,tzi  furtuni  mari,

      Tzi visculi-aravdau!

      Ca meltzali  di pi-ncali

      Tzi  casa pi el’i u-au.

Lana,  tunas  di  el’i,

Tzi scoasa  di pi oi,

U lucrau cu arada,

In casa , tu  razboiu.

      Parpodz,buni tambari,

      Siacu,tortu si  flucati,

      Culpani  ti  samari…

      Earau di el’i  lucrati.

Prota  el’i cadu  parn’ira

Ca-s  faca  sculli-n casa,

Razboai,s-alti  luv’rii,

Fatzeau  s- poata s-ntzasa..

      S-atzel’i armani tzi-adrara

      Luvrii ti casa ,s-alti,

      Pi cadu el’i  ma deapoia,

      S-aleapsira   na parti.

Multi a loru  luv’rii,

Atutnzea ,tzi-adarau,

La panav’iri dusi:

Ca  emburi,  li vindeau.

     Atzea caliva  vecl’i

     Cu picuraru  stapanu,,

     Fita,tu-arda   l’ei,

     Comertzul  aramanu.

N-alumta era  bana,

Tutu tu ananghi-aflatz,

Pitu  cal’iuri carvanarl’i:

-Pitu ploi, furtni, maratz!

      Cum aza -atzeali  marfuri

      Tzi  ducu    funiculri,

     Tus-tu ma-natzal’i muntz:

      Sant di-asera  samari!

Hirili  v’iluaucioasi

Tzi facu cali’ura  scurti,

Santu di aseara cal’iuri,

Di carvanari ,batuti.

     Oamin’i  cu fapti mari,

      Bana nibitisita…

      Giunamea, a loru  fapti,

      Tu lumi   raspanditi.

Cu marili a loru fapti

S-dupa cumu s-alumtau:

Ca bun’i oameni,tu-alumti…

Tu lumi-a  loru, s-avdzau !

      Capl’ atzel’i  armani,

      Chiragiadz  mari earau,

      Candu tu atzelu  chiro,

     Tu  polimu  il’i dutzeau…

Ca  angarii,el’i,

Cu cal’i s-carotzi  implini,

La turtz el’i s-alumtau

S-l-atzeali  bizantini…

      La  Dunari,pi stanga,

      Tricura  ralu  mari,

      De-aco  , Marea  Egee,

      Pan-la  Ionoca  Mare…

Tricura-n  Europa,

Tu  Asia- alagara…

A  loru cali discl’isa:

S-tu  Afrca  caftara!

      Avutu,mari-si  puternic

     Armanlu  suflit  ari

     Si popularu tu limba,

     Ca  s-tu adetz  elu  pari.

Cridintza  tzi u ari

Di  papan’i  alasata,

Multu u-ari  pritzuita…

S-ninga  u-ari  pastrata

      Pi intindirea  mari,

     Tzi  raspananditz  earau:

      Na ddzatzi  aista  a  nau,

      Ca  ligaturi  aveau…

Deapoia  atzel’i pasiadz

Ti marali  a loru  fapti,

La dadeau dicuratzii:

S-ninga  di-atzeali  analti!

     Ca  furtuna-l’i  videai

     Tu polimu candu  nadzeau

      Ma candu-s  rivultau,

      Frica  tu  tutz   bagau!

Tu sonea  lor ,tu-alumti,

Handos tor s- a la’sa…

A lor giunatic mari,

Tu lume-a  lor  s-avdza.

     Videmu  cum el’i tu lumi

     Par n’ira’ s-as  disteapta,

     Di lume-a lor , de-aco,

     A loru lumi m-aleapta!

Cumetzlu  lu-nflurira

S-tu arta el’i lucrara,

Ca  buni mistisugari,

Tu-atzelu  chiro s-lansara.

     Numai ase putura

     C-a  loru adetz aprinsi,

     Cati eti tricura

     Eali  s-hiba  ni-astinsi…

Di geaba  vrura  gretzal’i,

Ca s-nu-aiba  limba -n casa,

Ca s-alti lumi  di-aco!

Ca limba  loru s-u-alasa!

      Cridintza  lor ditu inimi,

      Ninga nu u-alasara,

      Alumta  loru  de-aco,

      Aza u –ncununara.

Candu,stramutatz  ditu  casi,

Di  gretzal’i tzi-s  turara

Ditu  Asia - tzea   N’ica

Si vrura  ca  sa-li chiara,

    S -candu usi mari , discl’isi,

    Ramanl’i  li-adarara:

    Atntea  muultz  di  el’i,

    Casili si-alasara.

Vara  dau  pamporii,

Tu largu di li mutriai,

V’ineu cali,pi apa:

Ca spuma  li   videai!

      Cata a nostu  steagu,

      Pi marili cu spuma

     V’ineau   multz  araman’i’

      Tu “ ROMANIA” muma.

Ma fratili rumanu

Multu  harhopu  aza pari,

Candu  pit- atzel  armanu,

Is  veadi  elu  cu hari!

      Ca  limbal’i, ca s-adetz

      Si alti , tzi cu an’i,

      Ninga  il’i santu  tzinuti

      Di fratzl’i   din  Balcani.

Aza cu tutz  deadunu,

Pisti  tutu iu  val’i  vedz,

Val’i  vedz, livendz   lucreaza:

De-a  loru  fratz  nul’i aledz.

      A u t o r

   A D A M     Z D R U

    

    

    

       P A S T E L E

                    4 mai  2011

Maine  este zi de  PASTE

Dar noi nu stim ce ne paste,

Pensiile stau  stopate,

Salariile inghetate,

Leul scade din valoare,

Inflatia e in floare,

N-avem unde sa muncim,

O s-ajungem sa cersim!

Preturile cresc mereu 

Si noi o ducem mai greu.

Totusi,  sarbatoarea-i  mare

Si credem ca fiecare,

Oua rosii va  vopsi

Si maine le va ciocni

Si va colinda prin sat

Ca” HRISTOS “  a inviat “!

La  prieteni  si  dusmai

Le urez un :“ LA  MULTI  ANI”

Si le  spun azi raspicat.

Ca  HRISTOS A INVIAT !

In pahar,sa toarne  vin

Sa-l umple,sa fie plin,

Un ou rosu sa ciocneasca

Si paharul sa-l goleasca!

  ADAM   ZDRU

      

   LA  CONSULATUL  T U R C I E I

       1213.1- GHIORGHIA  D  ZDRU

Ghiorghia  era o fire  agera si  nesupusa,.De pe cand era copil, isi facea singur  dreptate si nu  suporta sa fiie insultat sau nedreptatit .Pe acele  vremurri.cand nu exista  nici arma prin acele  locuri,cel mai mare era acela care avea curaj  si putere (fizica) mare .El avea aceste calitati.

    Ghiorghia era  un barbat bine format si ca putere,forta si constructie fizica.Se spune ca el lua  in fiecare mana cate  un sac  plin de cereale  si il azvalea  cu usurinta  peste    rau .Inca din tinerete, inzestrat  cu o ambitie de fier  ,cu o uriasa forta si cu tact deosebit in actiune,toate aceste il faceau sa-si induplece adversarul.

     In acele vremuri ,acele  tinuturi erau sub dominatia  turca.Statul  roman finanta in  grecia  scolile romanesti , la care invatau aromanii.In Peninsula  Balcanica erau foarte multi  aromani .Grecii in tot tinpul foloseau toate  mijloacele pentru a-i greciza pe aromani si in realizarea acestui scop,de data aceasta,au vrut sa desfiinteze aceste scoli , pentru a fi nevoiti armanii sa urmeze scoala  greaca.

     Ghiorghia  al Zdru-  fiind informat  de aceasta  situatie,nu a  stat mult pe ganduri ,ci,imediat a incalecat calul si s-a dus la  consulatul  turc. Cand a vrut sa intre in consulat.  a fost intampinat de cele  doua sentinele cu baionetele scoase  si incrucisate .Acesta , fara sa stea mult pe  ganduri, l-a apucat pe unul de spate ,din spre sira spinarii,cu mana  dreapta,iar pe celalalt cu mana stanga,ridicandu-i in sus  de la pamant si ciocnindu-i, nas in nas,dupa care i-a asvarlit cativa metri  inapoi,intrand pasnic in consulat…

      Consulul a ramas foarte  surprins,cand a vazut ca s-a deschis usa si  i-a aparut in fata deodata , un  barbat,intrand, neanuntat, in birou!

-          Buna  ziua,s-a exprimat in liba  turca  Ghiorghia,

-          Buna  ziua…dar cum de v-au dat voe oamenii mei de paza,sa patrundeti in consulat,fara ca sa fiu anuntat si sa-mi dau avizul? -.intreaba  consulul .

  Va rog sa-i inrebati  pe ei,a  raspuns  Ghiorghia.

    Ca urmare,consulul  s-a ridicat de pe scaun si s-a dus repede la intrare pentu a intreba oamenii lui, dar mare i-a fost mirarea, cand a constatat ca cei doi soldati care il pazeau,deabia unul cate unul, reusisera sa se scoale de pe jos ,scuturandu-se ,si aranjandu-si  uniformele.

          Domnule  Zdru … in felul cum ati intrat in consulat, Dvs .m-ati cucerit! Asa ca pofti si luati loc pe scaunul  meu~

          Ghiorghia  ,cu un ton de supunere ii   raspunde :

       Multumesc  D-le  consul,dar  eu scaunul acela nu il voi ocupa niciodata.

Eu am venit cu o plangere la  Dvs. si anume : In unele orase si sate, unde sunt  foarte multe  familii de aromani,sunt scoli  romanesti la care invata  copii aromani.Guvernul grec vrea sa desfiinteze aceste  scoli,iar noi vrem sa  nu ni le desfiinteze…

          Daca ati venit la mine,problema se rezolva favorabil,ii raspunde  consulul…dar  faptul ca mi-ti dat posibilitatea sa va cunosc in aceste imprejurari, eu am nevoe de un om ca Dvs!  Daca  doriti si sunteti  de acord, ca din acest moment ,puteti sa ramaneti ca angajat la noi, Dvs. ma veti pazi pe mine si ma veti insoti  peste  tot!

     G. Zdru nu a acceptat oferta ,aducand anumite  motivatii petru  justificare,pritre care si faptul ca poarta  raspundera  pentru familiile  de AROMANI din aceste  meleaguri!

      Esentialul se realizase:Scolile romanesti  au   ramas in  continuare  deschise!

                A D A M      Z D R U

                

   

FAMILIA    Z D R U  - RASPANDIRI

   In anul  1930 ,urmasii   acestor  doi veterani:( 1213.1GHEORGHIA,  si 1213.2 MIHA, se gaseau,in afara  de  Grecia ,in Romania  si  in  America,astfel:

          I    ROMANIA :Jud. Caliacre,in prezent  R P  Bulgaria:

   12131.5  Nicolae  G  zdru ,  localitatea   Ceair.judd. Caliacra

   12131.6  Tanase  G  Zdru  -localitatea   Ezibei  jud. Caliacra.

   12131.7  Dunitru  G  Zdru- localitatea  Salaman  jud. Caliacra

          II      AMERICA

   12131.8  Hristu  G  zdru (Chris  G  Zedru)  orasul  Indianopolis  statul  Indiana

   12132.1 Nasu  Zdru –Bridgeport;

          III   GRECIA

    12132.1 Nicolae  N  Zdru  localitatea  Candrova

    12132.2 Constantin  N  Zdru         “           “

     12132.3 Hristu  N  Zdru               “             “

     12132.4  Nacu  N   Zdru                “            “

  In  anul 1934 , an in care se consemneaza prezentele  date, familia  ZDRU este  raspandita  in urmatoarele  TARI  si  localitati :

               I    RONANIA

      121.315.3  Mihai N Zdru  Com .Ovidiu  jud. Constanta

       121.316.3   Gheorghe  T  Zdru          “              “

       121.317 3   Ahile D Zdru  Com. Budesti  ,jjudd. Ilfov

       121.317.6   Gheorghe  D  Zdru   “       “              “      “

       121.317.7   Adam D Zdru  Bucuresti

       121.321.3  Gheorghe N Zdru  Bucuresti

       121.322.2  Vasile C Zdru  Bucuresti

       121.323.1  Miha N Zdru  Com.Ovidiu jud. Constanta

       121.323.2  Tanase  N Zdru  com.Ovidiu  jud. Constanta

       121.324.2  Arestide M Zdru  Com. Marasesti – Panciu

       121.325.1 Dumitru N Zdru   Com.Dudesti Noi jud.. Timis

       121.325.2 Nicolae  N zdru Com. M.Kogaliceanu j

      Descendenti  acestora se afla  toti   in Romania.

                II    U S A   (America)

121.321.1    Nasu N Zdru – Bridgeport

121.321.2    Hristu N Zdru- Bridgeport

121.321.3    Nacu N Zdru  -Bridgeport

12.131.7    Hristu  G Zdru (Chris G Zedru) Indiana-indianapolis.

                 III  G R E C I A

      121.322.1 Gheorghe D  Zdru

      121.324.3 Victor  D Zdru

      121.324.4  Mihai( D Zdru

      121.324.5  Gheorghe  D  Zdru

      121.324.6   Traian D  Zdru

                                                                                          Bucuresti  29 septembrie 2011
                UN   FEL DE  AUTOBIOGRAEIE
          I n vara anului  1951 au fost deportate,dintr-un numar de  258 de sate ,un numar de 40320 de personae ,din care: grupurile cele mai numerose au fost  : 19034 chiaburi,8477 refugiati din Basarabia, nordul  Bucovinei si Tinutul  Herta , 3557 aromani  (macedoromani )  2601 germani, 1054 sarbi  si alte categorii cu numar mic de personae . In data de 15-17 august 1951 ma aflam impreuna cu  familia  in comuna  DUDESTI NOI  fosta  Besenova  Noua ,  localitate asezata  la o distanta de circa  20 km  de Timisoare .Tocmai absolvisem  liceul commercial  in  Timisoara si urma  ulterior sa   dau examenul de  stat ( bacalaoreat  )si sa ma angajez ca  statistician la PTTR  Timisoara,conform  repatitiei data  de  liceu.               In aceasta  perioada se  lucra cu  munca fortata  la  santierul canal  dunarea-marea neagra  si hidrocetrala  Bicaz.
        A N U L  1 9 5 1
Liceul l-am terminat  
Caci  astia m-au deportat
 De aicea din Banat ,
In baraganu-ndepartat
          Acolo ne-au asezat
          Pe un teren cultivat.
         Ce cu grau  fu  semanat  .
         Colibe toti ne-am creat
S-am infiintat un sat :
Satul Nou : l-au  botezt  (Cacomeanca,)
Dar acolo eu n-am stat:
Intr-o  zi;  m-am furisat
          Si de-aicea am plecat
         Eu m-am intors in  Banat
         Sa dau examenul de Stat:
         La scoala m-au refuzat
SI atunci m-am prezemntat
Unde-am fost repartiozat.
Am venit repede-aici
Si am intrat in sevici,
          La  PTTR  in Banat
          Locul era rezervat.
          Am lucrat vreo doua  lune
          Si am castrigat bani buni.
 Si--ntro zi pe  insera
Au venit si  m-au saltat,
Ochelari de  chior mi-au pus
Si direct in beci m-au dus.
          Dusmanul sa nu-l vezi frate
          C-ajunge la securitate.
          Aici scot totul din  tine
Cu mijloace nu prea fine.
Dupa ce au constatat
Ca eu sunt nevinovat,
          De-aici, la Bicaz  m-au dus,
          Tocmai pe Ceahllaul,sus,
          Pe a muntelui perti,
          Caram pietre-n  vagoneti . (  1952)
Ploaia din cer cand cadea
Pamantul il inmuia,
Piatra se rodtogolea,
Cu viteza cobora
          Si tot ce-ntalnea in cale,
          Le ducea cu ea la vale.
          Daca nu erai  atent,
          Puteai sa faci accident .
Si asa dus ca pe val,
Am ajuss si la  Canal.
Aici lucrarile toate
Erau cam pe terminate
          Si aicea am lucrat:
          Traverse am demontat..
          M-au tinut  doi ani jumate,
          M-au privat de libertate,
Fara sa fiu anchetat’
Fara sa fiu judecat’:
M-au dus de unde am fugit!
Acasa am revenit  ...  
 (  -
    Adam     Zdru