AROMANII- FARSEROTI-
ANASTASE N
HACIU in lucrarea“AROMANII”,
despre “FARSEROTI” ,pritre altele scrie:marea neintelegere intre toti
cercetatorii,a fost in fixare adevarului,izvor al acestei curioase
populatiuni”Farserotii”.Si toti au
oscilat intre Frasarii din Albania-actualimente un simplu sat albanezesc
cu putini aromani-si pe de alta parte,Farsala din Tesalia,aolo unde Pompeiu
si-a vazut zdrobite armatele de generalul Cezar,iar el silit sa fuga spre tarmul
marii,ca sa-si asigure refugiul,intr-o corabie,pe cand soldatii lui urcau in
munti,ca sa gaseaasca azil si adapost
si sa dea astfel,mai tarziu nastere
marilor populatiuni de Farseroti si Megalovlahi…..O a treia teorie este aceea
emisa de etnograful italian Antonio Baldaccio,dupa
care numele le-ar veni de la Farsala,mai
jos de Valona,unde au debarcat soldatii lui Cezar,care ar fi fost numiti asa de
populatiunile indigene si de soldatii lui Pompeiu: si unii si alti ar fi strgat
: vin farsaliotii ! vin farsalotii!!...Caracteristica acestor populatiuni ramane,insa,ca nu au dus o viata
libera,sinonima cu indepeendenta ,guvenandu-se
de sefii de triburi- fara sau
falcare,neplatind nici un bir catre autoritati,caci fiind nomazi-scrie I.Caragiani,a fost greu de a-i trece intre
contribuabilii regulati ai acelui loc..Cantacuzen , care i-a luat drept
albanezi i-a caracterizat nesupusi la
nici un rege-“avasilefti” asa dupa cum avea sa caracterizeze-mult mai
tarziu-pe Vlahi din Tesalia,rabinul Deniamin de Tudela sau Ramon de
Muntaner,cronicarul expeditiei Catalanilor, pe aceiasi Aromani din Marea Vlahie ,cand a exclcamat ca
”Tara Blaghilor e cea mai temuta tara din lume. Perceptorul Turc,atumci cand celnicul cu
cativa insi inarmati pana in dinti venea sa faca plata,se ferea ca de moaarte
sa intrebe daca a facut bine socotelile sau cate capete de oi si cate
suflete-adica oameni ai tribului- stapaneste. Autoritatile turcesti nu se
amestecau in luptele sangeroase intre cei mici cand acestea izbucneau sus pe
crestele muntilor,din cauza turmelor si a pasunatului: Alta caracteristica a
lor este nodismul-vara pe varfurile cele mai inalte ale muntilor,in “calive
“”sau “catune” facute din lemn,iarna peste toata Peninsula Balcanica pana la Peloponez…Foarte rar si
foarte tarziu sau asezat ca statornici…:
Au intemeiat Pleasa de Sus cu 16o-200 de familii. De asemena sau asezat
in Horopani de sub Neagustea,ca
agricultori si in tinutul Katerinei cu asezari mai numeroase…”Odata cu anexatre
Tesaliei la Grecia,multi din ei s-au vazut nevoiti sa-si desfaca vitele,cumparand,in schimb,pamanturi si
masini;
Acesti farseroti vorbesc limba
aromaneasca cu foarte multe elemente latinesti si fara imprumuturi din
greceste.Inca o carasteristica fundamentala, a fost ca nu au avut o mare diversiune
pentru orice straini si nu s-au
incuscrit nici cu aromanii nefarseroti.Dar, mai ales,au aratat atata diversiune si ura catre rasa greceasca ,
incat Aravantinos,in fanatismil lui tot atat de mare i-a numit pe acesti
Farseroti care vorbesc, limba aromaneasa si cea albaneza: cei mai barbari si
mai salbatici si mai excerabili decat ceilalti:Nicolae Batzaria numeste acest conservatorism
national,o grije fanatica,religioasa de
a se feri de orce contact si de orice amestec cu strainii,iar abaterea de la
aceste percepte religioase ,o sfidare,o calcare a celei mai sfinte si mai
riguros cunsevate traditiuni si
citeaza frumoasa poezie:”oilele si
oiboba,Avdzati ti s’fate Armiro” etc.
–Aole si vai,vai vai,,Ati aflat ce se intampla in Armiro? In Armoro nu stiti ce
se intampla? Romanii se logodesc cu grcoaice .” Dar C Noe scrie despre un farsirot, care
gasindu-se de 10 ani in America si,afland ca sora-sa traind
in Corita-Albania,s-a maritat cu
un soldat grec,a venit de peste
ocean si a ucis-o la ea acasa-in
Grecia- Toata viata si activitatea
femaii a fost insufletita,cea mai
mult ca la celelalte aromance,de un
aspru spirit de conservare a bunurilor si comandamentelor mostenite…
Farseroatele nu au cunoscut ce este moda! Portul acestor populatiuni a fostn
din totdeauna caracteristic -scie C.
Noe- port de o eleganta ,ce intrece pe
aceea a tuturor celorlalte porturi aromanesti.:O alta caracteristica la
farseroti este spiritual de solidaritate si de disciplia care primeaza orice alta consideratiune. Deviza lor este: unul
pentru toti si toti pentru unul ;
Cultul prieteniei , al cuvantului
dat , onoarea, vitejia
demnitatea ,legaturile de sange , bunul
renume,toate sunt virtutii si
traditii vii-astfel caracterizeaza personal C . Noe pe acesti oameni.
A D A M Z D R U
