AROMANII-  FARSEROTI-

     

        ANASTASE  N  HACIU in lucrarea“AROMANII”,  despre “FARSEROTI” ,pritre altele scrie:marea neintelegere intre toti cercetatorii,a fost in fixare adevarului,izvor al acestei curioase populatiuni”Farserotii”.Si toti au  oscilat intre Frasarii din Albania-actualimente un simplu sat albanezesc cu putini aromani-si pe de alta parte,Farsala din Tesalia,aolo unde Pompeiu si-a vazut zdrobite armatele de generalul Cezar,iar el silit sa fuga spre tarmul marii,ca sa-si asigure refugiul,intr-o corabie,pe cand soldatii lui urcau in munti,ca sa gaseaasca azil si  adapost si  sa dea astfel,mai tarziu nastere marilor populatiuni de Farseroti  si  Megalovlahi…..O a treia teorie este aceea emisa de etnograful italian Antonio  Baldaccio,dupa care numele le-ar veni de la  Farsala,mai jos de Valona,unde au debarcat soldatii lui Cezar,care ar fi fost numiti asa de populatiunile indigene si de soldatii lui Pompeiu: si unii si alti ar fi strgat : vin farsaliotii ! vin farsalotii!!...Caracteristica acestor  populatiuni ramane,insa,ca nu au dus o viata libera,sinonima  cu indepeendenta ,guvenandu-se de  sefii de triburi- fara sau falcare,neplatind nici un bir catre autoritati,caci fiind nomazi-scrie  I.Caragiani,a fost greu de a-i trece intre contribuabilii regulati ai acelui loc..Cantacuzen , care i-a luat drept albanezi i-a caracterizat  nesupusi la nici un rege-“avasilefti” asa dupa cum avea sa caracterizeze-mult mai tarziu-pe  Vlahi din  Tesalia,rabinul  Deniamin de Tudela sau Ramon de Muntaner,cronicarul expeditiei Catalanilor, pe aceiasi  Aromani din Marea Vlahie ,cand a exclcamat ca ”Tara  Blaghilor  e cea mai temuta  tara din lume.   Perceptorul Turc,atumci cand celnicul cu cativa insi inarmati pana in dinti venea sa faca plata,se ferea ca de moaarte sa intrebe daca a facut bine socotelile sau cate capete de oi si cate suflete-adica oameni ai tribului- stapaneste. Autoritatile turcesti nu se amestecau in luptele sangeroase intre cei mici cand acestea izbucneau sus pe crestele muntilor,din cauza turmelor si a pasunatului: Alta caracteristica a lor este nodismul-vara pe varfurile cele mai inalte ale muntilor,in “calive “”sau “catune” facute din lemn,iarna peste toata Peninsula  Balcanica pana la Peloponez…Foarte rar si foarte  tarziu sau asezat ca statornici…: Au intemeiat  Pleasa de Sus  cu 16o-200 de familii. De asemena sau asezat in Horopani de sub  Neagustea,ca agricultori si in tinutul Katerinei cu asezari mai numeroase…”Odata cu anexatre Tesaliei la Grecia,multi din ei s-au vazut nevoiti sa-si desfaca  vitele,cumparand,in schimb,pamanturi si masini;

      Acesti farseroti vorbesc limba aromaneasca cu foarte multe elemente latinesti si fara imprumuturi din greceste.Inca o carasteristica fundamentala, a fost ca nu au avut o mare diversiune pentru orice  straini si nu s-au incuscrit nici cu aromanii nefarseroti.Dar, mai ales,au aratat atata  diversiune si ura catre rasa greceasca , incat Aravantinos,in fanatismil lui tot atat de mare i-a numit pe acesti Farseroti care vorbesc, limba aromaneasa si cea albaneza: cei mai barbari si mai salbatici si mai excerabili decat ceilalti:Nicolae  Batzaria numeste acest conservatorism national,o grije  fanatica,religioasa de a se feri de orce contact si de orice amestec cu strainii,iar abaterea de la aceste percepte religioase ,o sfidare,o calcare a celei mai sfinte si mai riguros  cunsevate traditiuni si citeaza  frumoasa poezie:”oilele si oiboba,Avdzati  ti s’fate Armiro” etc. –Aole si vai,vai vai,,Ati aflat ce se intampla in Armiro? In Armoro nu stiti ce se intampla? Romanii se logodesc cu grcoaice .” Dar  C Noe scrie despre un farsirot, care gasindu-se de  10 ani in America  si,afland ca sora-sa  traind  in Corita-Albania,s-a maritat  cu un soldat grec,a venit de peste  ocean  si a ucis-o la ea acasa-in Grecia- Toata viata si activitatea  femaii  a fost insufletita,cea mai mult ca la celelalte   aromance,de un aspru spirit de conservare a bunurilor si comandamentelor mostenite… Farseroatele nu au cunoscut ce este moda! Portul acestor populatiuni a fostn din totdeauna caracteristic  -scie C. Noe- port de o  eleganta ,ce intrece pe aceea a tuturor celorlalte porturi aromanesti.:O alta caracteristica la farseroti este spiritual de solidaritate si de disciplia care primeaza  orice alta consideratiune. Deviza lor este: unul pentru toti si  toti pentru  unul  ; Cultul prieteniei , al cuvantului  dat  , onoarea,  vitejia  demnitatea ,legaturile de sange , bunul  renume,toate sunt virtutii  si traditii vii-astfel caracterizeaza personal C . Noe  pe acesti oameni.

               A D A M       Z D R U